Ce ştim despre flori?

Doamna profesoară de biologie Petra Gorban ne împătăşeşte câte ceva despre ghiocei şi toporaşi, flori pe care le avem din belşug prin curtea şi grădina şcolii, cât şi despre phyllocactusul din laboratorul de biologie.

Ghiocelul

Plantă spontană, dar şi cultivată, ierboasă, perenă, ne dă bucuria trecerii timpului friguros şi venirea primăverii.

Este simbolul speranţei, al rezistenţei şi curajului.

Legenda spune că zăpada are culoarea ghiocelului şi nu invers. Deoarece zăpada era considerată cel mai mare duşman al florilor, nici trandafirul, nici vioreaua, nici floarea-soarelui nu au vrut să dea zăpezii din culoarea lor. Doar ghiocelul a oferit zăpezii culoarea albă şi de atunci au devenit prieteni.

Ca plantă medicinală este folosită în tratarea paraliziilor infantile, a candidozei şi reumatismului.

Viola

Alte denumiri: toporaş, violetă, panseluţă .

Face parte din familia Violaceae, cu o mare răspândire în toate zonele specifice ale globului. Genul cuprinde specii ierboase, cu talia mică, reyistente la factorii nefavorabili de mediu, care înfloresc înaintea dezvoltării frunzelor, majoritatea având un parfum plăcut.

Se înmulţeşte uşor prin seminţe şi stoloni, formând covoraşe. Face parte din grupa plantelor care gazonează solul. Pe cât de frumoase şi parfumate, pe atât de puţin sunt luate în seamă de cultivatorii de flori. Acolo unde cresc toporaşii nu cresc buruienile. Culoarea florilor este diversă, de la violet indigo până la alb şi galben.

Legenda spune că violeta a fost creată de zeiţa Afrodita ca o răscumpărare a greşelii pe care a făcut-o biciuind şi învineţind toate fetele care o depăşeau în frumuseţe. Pe aceste fete le-a transformat în flori violete.

Violeta simbolizează modestia. Ascunzându-şi frumuseţea printre frunze, ea este emblema înţelepciunii şi a supunerii. În antichitate era obiceiul de a aduce violete la morminte. Şi eu am preluat acest obicei antic plantând pe mormântul înaintaşilor mei violete.

În credinţa creştină, violeta este numită “planta Sfintei Treimi”.

Vinul de violete nu te îmbată şi nu are efecte secundare.

Ca plantă medicinală este diuretică, purgativă, laxativă şi cu utilizări în cosmetică. Este un leac împotriva ameţelii produse de consumul de alcool dacă cei aflaţi sub efectul alcoolului poartă o ghirlandă de violete.

Phyllocactusul

În laboratorul de biologie o sa vedeţi unfrumos Phyllocactus roşu. Ştiaţi că în traducere numele înseamnă “Nu ma deranja”?

Ati fost vreodată curioşi să aflaţi mai multe despre această plantă?

În condiţii normale, cactuşii de pădure sunt ataşaţi de arborii din junglă, trăind epifit. Cactuţii de pădure au tulpinile ca nişte frunze carnoase, aplatizate şi cu marginile ondulate. Atracţia acestor specii o formează florile mari, roşii, cu numeroase petale, ce se dezvoltă pe laturile tulpinilor.

Există şi hibrizi ale căror flori au culori de la alb la roşu purpuriu. Emit rădăcini adventive, înmulţindu-se uşor prin fragmente de tulpină. Preferă lumina din abundenţă, solul nisipos, are pretenţii reduse în privinţa umidităţii.

Se pretează a fi cultivată ca plantă decorativă de interior în coşuri suspendate. De obicei nu se mută în timpul formării bobocilor deoarece se poate ofili, de unde şi numele de “Nu mă deranja”.

Prof. Liliana Mihalachi