vineri, 19 decembrie 2008

O scrisoare de Crăciun care a stors lacrimile tuturor profesorilor

Se numeşte Simona şi este în clasa a V-a la Şcoala Humoreni. Locuieşte cu bunicii trecuţi de optzeci de ani şi îi este dor de părinţi. Mama se află în Italia, ca mulţi alţi părinţi plecaţi departe de copiii lor pentru a putea munci şi trimite bani acasă. Tatăl locuieşte într-un sat apropiat.

La concursul "Scrisoare către Moş Crăciun" ne-a trimis o poezie scrisă de ea care a stors lacrimile fiecărui profesor care a citit-o. Am ales să o postăm pe blog pentru că exprimă sentimentele unui copil aflat ca atât de mulţi alţii în situatia de a creşte departe de părinţi, dar care poate nu au reuşit să exprime această dramă tăcută în cuvinte atât de frumos meşteşugite.

Moş Crăciun
În lungul drum pe care-l faci,
Te rog sa treci pe la săraci.
Căci sunt copii de vârsta mea,
Că poate nu au ce mânca!
Eu am de toate, dar aş vrea
Să strâng la piept mămica mea.

Moş Crăciun de peste mări,
Ca s-ajungi treci multe ţări?
Treci pe la mămica mea
Poate vrea şi ea ceva!
Sper că fraţii mei ţi-au scris
Despre ei şi al lor vis.

Te-aşteptăm cu drag la noi.
Ştiu bine că eşti în nevoi,
Dar tu cu sufletul cel mare
Ai daruri pentru fiecare.
Eu sunt Cotleţ Narcisa Simonica
Pot fi găsită acasă la bunica.

Prof. Liliana Mihalachi

2 comentarii:

  1. Fara cuvinte...mi-au dat lacrimile

    Felicitari doamna profesoara pentru ca administrati acest blog al scolii...faceti lucruri minunate acolo...Felicitari inca o data.

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc pentru comentariu si felicitari. Imi face placere sa vad ca avem primele semne de viata/citire din partea vizitatorilor nostri.
    A fi profesor in Romania la ora actuala nu inseamna numai a te lupta cu tagma acelora care ne discrediteaza, pe ei ii ignor, ci si a trai prin copii, a-i vedea crescand, intreband, razand sau plangand... si imi place.

    Liliana Mihalachi

    RăspundețiȘtergere